www.brasovtourism.eu
Traditions Nature Areas protected Fun Sport Adventure
» Traditii
Lista traditii

Agricultura  Locuitorii ┼ó─ârii F─âg─âra┼čului au dus o lupt─â permanent─â cu p─âmântul, ocupându-se de agricultur─â din prim─âvar─â pân─â toamna târziu. Teritoriul satului este în general împ─âr┼úit în „hotare", unde ┼ú─âranii cultiv─â porumb, grâu, cartofi; Cultura cânepii pentru fuior era în trecut în aten┼úia femeilor. Fuiorul era materia prim─â pentru pânza pe care o ┼úeseau în „r─âzboi" ┼či din care f─âceau îmbr─âc─âminte. Sem─ânatul se f─âcea mai des, pentru ca firul s─â creasc─â cât mai sub┼úire. Dup─â ce se punea la uscat, cânepa era preg─âtit─â pentru „topit": era ┼úinuta în ap─â timp de 6-7 zile. Apoi se usca ┼či se prelucra, ob┼úinându-se „fuiorul de cânepa", ce era tors ┼či transformat în firul folosit la împletit ┼či la ┼úesut. Ast─âzi aproape nic─âieri în Tara F─âg─âra┼čului nu se mai cultiv─â cânepa, iar „r─âzboaiele" pentru ┼úesut au devenit în mare parte piese de muzeu.

 Cre┼čterea animalelor a fost ocupa┼úia de baz─â a s─âtenilor.Cultura plantelor era astfel orientat─â încât surplusul s─â fie folosit la hrana animalelor, rareori se comercializa. Animalele erau scoase la p─â┼čunat: ciurda de vaci, boi ┼či bivoli, cai, turmele de oi sau cârduri de porci. Efectivele de animale s-au redus, dar s─âtenii au continuat s─â creasc─â câte 1-2 vaci, bivoli┼úe ┼či porci. Cre┼čterea oilor , tradi┼úional─â în aceast─â regiune, se practica dup─â obiceiul transhuman┼úei. Prim─âvara (la începutul lunii mai), turmele satului ┼či cele particulare î┼či stabileau stânile în zonele de p─â┼čunat ale satului. Produsele ob┼úinute (brânza, lâna si pieile) erau transportate în sat, urmând a fi utilizate în gospod─ârie, iar surplusul comercializat. Oile r─âmâneau la stâna pân─â la prima z─âpada, când reveneau în sat. Ciobanii mai înst─âri┼úi se asociau câte 2-3 ┼či plecau cu turmele în Banat sau în Baragan, unde petreceau iarna.

 Prelucrarea lemnului are o veche tradi┼úie în zona F─âg─âra┼čului , fiind atestat─â documentar în secolul al XVII-lea la Breaza, Vi┼čtea de Sus ┼či Porumbacu de Jos. Me┼čte┼čugul prelucr─ârii lemnului s-a practicat în continuare ┼či în alte centre ale regiunii, pentru satisfacerea multiplelor nevoi gospod─âre┼čti, lemnul fiind u┼čor de prelucrat ┼či decorat. Uneltele utilizate în prelucrarea diferitelor esen┼úe lemnoase (fag, stejar, brad, paltin) sunt tradi┼úionale: securea, barda, dalta, tesla, scaunul cu cu┼úitoaie, sfredelul, ghelaul, compasul.

 Cojoc─âritul ┼či prelucrarea pieilor (t─âb─âc─âritul)  Practicarea p─âstoritului ┼či cre┼čterea vitelor în ┼óara Oltului au contribuit la apari┼úia ┼či dezvoltarea unor me┼čte┼čuguri casnice ┼ú─âr─âne┼čti, fiecare sat avându-┼či cojocarii, pielarii ┼či t─âb─âcarii s─âi. Documentele vremii atest─â practicarea acestor me┼čte┼čuguri înc─â din anii 1640-1680 (Lisa, Mândra, Beclean, Porumbacu de Jos). Aceste me┼čte┼čuguri au fost practicate ca o îndeletnicire complementar─â, me┼čte┼čugarii satelor fiind în paralel agricultori ┼či cresc─âtori de animale.

 Ol─âritul Me┼čte┼čugul ol─âritului are vechi tradi┼úii în zon─â ; este atestat documentar în perioada 1632-1648 la Bucium ┼či Breaza, Arpa┼č, Porumbac ┼či Com─âna, iar dup─â 1722 la Cuciulata, Toderi┼úa ┼či F─âg─âra┼č. Specializarea în ol─ârit se produce prin secolele XVIII-XIX, când apar centrele de olari la sate - Câr┼úa, ┼×ercaia, Noul Român. În ora┼čul F─âg─âra┼č specializarea s-a produs mai devreme, deja în anul 1614 este atestat─â o breasl─â a me┼čterilor olari.

Fiecare centru prezint─â elemente specifice, ce vizeaz─â gama morfologic─â, ornamental─â ┼či mai pu┼úin cea cromatic─â. Ornamentele sunt realizate cu mijloace tehnice simple - prin incizie, aplicare de material în relief ┼či prin colorare cu pensula sau cu cornul; decorul este dominat de elemente abstracte, astrale ┼či fitomorfe stilizate dispuse în frize, ghirlande sau pe sectoare verticale. De re┼úinut c─â în centrele din ┼óara Oltului s-a practicat arderea oxidant─â a lutului, de unde ┼či culoarea ro┼čie specific─â ceramicii din zon─â. La finele secolului al XlX-lea me┼čte┼čugul ol─âritului ┼či-a încetat activitatea în zon─â.

 Prelucrarea fibrelor vegetale ┼či animale Me┼čte┼čugul prelucr─ârii fibrelor vegetale ┼či animale , cunoscut în ┼óara Oltului înc─â din epoca bronzului, a constituit una din cele mai intense activit─â┼úi casnice, unelte (frâng─âtori de meli┼ú─â, piepteni pentru câl┼úi, darac, furci de tors, depanator, r─â┼čchitor, urzitoare sau r─âzboi de ┼úesut) ┼či procedee tehnice transmi┼úându-se din genera┼úie în genera┼úie. Aceast─â îndeletnicire a fost favorizat─â de posibilit─â┼úile de cre┼čtere a oilor ┼či de cultivare a cânepii ┼či inului, asigurând necesarul de ┼úes─âturi pentru îmbr─âc─âminte sau uz gospod─âresc.

 Pictura tradi┼úional─â  Me┼čte┼čugul încondeierii ou─âlor ┼či pictura pe sticl─â - mai sunt practicate în zilele noastre doar de câteva persoane. Pictura pe sticl─â este cel mai apreciat gen al artei populare din zon─â, apari┼úia ei în ┼óara Oltului la sfâr┼čitul secolului al XVIII-lea fiind determinat─â de condi┼úii social-istorice specifice ┼či de tradi┼úii culturale bine închegate (influen┼ú─â bizantin─â ┼či brâncoveneasc─â). Pictura pe sticl─â a fost strâns legat─â ┼či de apari┼úia ┼či dezvoltarea în zon─â, în secolele XVI-XIX, a manufacturilor de sticl─â. Acest me┼čte┼čug a cunoscut în regiune dou─â curente distincte. Primul a apar┼úinut zugravilor profesioni┼čti de pictur─â mural─â, care au zugr─âvit ┼či icoane pe lemn ┼či sticl─â ┼či care au f─âcut parte în general din familiile Pop din F─âg─âra┼č ┼či Grecu din Arpa┼čul de Jos. Al doilea curent al arti┼čtilor populari ridica┼úi din rândul ┼ú─âranilor a activat din a doua jum─âtate a secolului al XlX-lea - Nicolae Ca┼úavei, Tama┼č (tat─âl ┼či fiul), Ana Deji, Savu Moga, Matei Purcariu activând în centrele F─âg─âra┼č, Arpa┼čul de Sus, Ludi┼čor ┼či Câr┼úi┼čoara. Me┼čte┼čugul încondeierii ou─âlor a constituit un document gr─âitor de cultur─â str─âveche. P─âstrat prin tradi┼úie, se situeaz─â la nivelul celorlalte manifest─âri artistice din zon─â prin con┼úinutul tematic al motivelor decorative, prin regulile compozi┼úiei ┼či prin colorit; predominant─â este culoarea ro┼čie, motivele deta┼čându-se prin conture albe realizate prin închistrire cu condeiul ┼či cu cear─â de albine.

 Extragerea uleiului comestibil din semin┼úe de dovleac.  În unele sate din ┼óara F─âg─âra┼čului au func┼úionat « pis─âluge » (teascuri pentru s─âmân┼úa de dovleac) cu care se ob┼úinea ulei comestibil ; aceste teascuri func┼úionau la capacitate maxim─â mai ales în posturile Cr─âciunului ┼či al Pa┼čtelui.

 Mor─âritul La început oamenii ob┼úineau f─âin─â din secar─â (mai târziu din porumb) cu ajutorul a dou─â pietre ferecate puse în mi┼čcare cu efort propriu ; dup─â o vreme omul a pus la lucru apele râului pentru a ac┼úiona pietrele ce m─âcinau cerealele ; a ap─ârut me┼čte┼čugul mor─âritului , bine dezvoltat mai ales pe v─âile din ┼óara F─âg─âra┼čului. ┼×i ast─âzi exist─â în jude┼úul Bra┼čov (în satele Ohaba, Bucium, Câr┼úi┼čoara), mori de ap─â din secolul trecut, concurând cu tehnologiile moderne.

 Instala┼úii hidraulice tradi┼úionale Joag─ârele, servesc la t─âierea vertical─â a cherestelei printr-un sistem de transmisie simplu ce are la baz─â dou─â componente: roata de ap─â ┼či roata de transmisie.
Industria textila bazat─â pe exploatarea energiei cinetice a cursurilor de ap─â dateaz─â din vremuri str─âvechi. Dârsta sau piua rudimentar─â ac┼úionat─â de o ap─â curg─âtoare, în care se b─âteau postavul ┼či dimia (┼úes─âtur─â groas─â de lân─â alb─â), este o instala┼úie hidraulic─â popular─â ap─ârut─â pentru prima oar─â în jurul anului 1000d.Hr.
Pe teritoriul României, folosirea acestui dispozitiv apare men┼úionat─â dup─â 1300; un document din 1444 atest─â prezen┼úa unei astfel de instala┼úii în satul Voila, pe Olt. Dârstele ca ┼či pivele reu┼čeau s─â împleteasc─â ┼úes─âturile de lân─â, prin frecarea ┼či presarea lor între doi cilindri rotitori ┼či prin lovirea lor cu ciocane de lemn ac┼úionate vertical într-un mediu umed. Daracul este un dispozitiv construit din dou─â piese cilindrice prev─âzute cu din┼úi în form─â de cuie, folosit pentru sc─ârm─ânatul lânii ┼či al altor materiale textile.
Vâltoarea reprezint─â cea mai veche tehnologie hidraulic─â de procesare a produselor textile.

 Bijuterii ┼či podoabe Colierele  f─âcute din monede de aur, argint ┼či cupru s-au purtat de-alungul multor genera┼úii  la rochile tradi┼úionale. Aceste coliere puteau  fi scurte ┼či purtate la baza gâtului, sau mai lungi, s─â acopere pieptul. 
Bijuteriile erau f─âcute din cupru ┼či alam─â, folosindu-se diferite tehnici, cum ar fi cioc─ânirea, g─âurirea, topirea, gravarea, filigranarea. Ornamentele din metal au ajuns în România din partea de sud, pe calea meste┼čugarilor macedo-români din Balcani.
┼×iragurile de m─ârgele  erau f─âcute din sticl─â, coral, piatr─â, chihlimbar, oase, scoici ┼či erau purtate la costume. M─ârgelele din sticl─â sau ceramic─â ce imitau stilul murano din Boemia, au fost introduse în secolul al XVIII-lea de c─âtre negustorii cehi.

 Costumul tradi┼úional Structura de baz─â a costumului tradi┼úional românesc este format─â dintr-o c─âma┼č─â ca un furou (ie) f─âcute din in,  lân─â sau cânep─â, care se  leag─â în talie. Croiala acestor c─âm─â┼či este asem─ân─âtoare pentru hainele de femei cât ┼či pentru cele b─ârb─âte┼čti, în general cele purtate de femei sunt de obicei lungi pân─â la glezn─â în timp ce c─âm─â┼čile  b─ârba┼úilor ajung pân─â la genunchi ┼či sunt purtate peste pantaloni sau jambiere.
Straiele populare purtate de b─ârba┼úi sunt compuse din o c─âma┼ča alb─â, pantaloni albi, p─âl─ârie, curea, vest─â ┼či, sau  palton. Diferen┼úele locale sunt indicate de c─âtre lungimea c─âm─â┼čii, tipul de broderie, croiala pantalonilor, p─âl─ârie, curea, sau modelul vestei. În cele mai multe regiuni c─âm─â┼čile sunt purtate peste pantaloni, stilul cel mai vechi.

 Muzica tradi┼úional─â Strig─âturile sau chiuitura sunt partea important─â a dansurilor folclorice române┼čti. Au diferite forme, procedeul strig─âturii sau al chiuiturii în timpul dansului este un fenomen unic în România.
 




  

Atractii culturale
Atractii istorice
Atractii naturale
Brasov
Calendar cultural
Case Memoriale
Obiective turistice din judetul Brasov
Obiective turistice din municipiul Brasov
Suveniruri


Cauta
Contact
Scrie-ne un mesaj
sau un e-mail
Brasov, strada Ecaterina Varga nr.23
0268 474288


Galerie foto
Judetul Brasov

 Consiliul Judetean Bra┼čov
Bra┼čov, primul judet turistic al tarii!
 
  Prin pozitia geografica de excelenta, protejat de arcul Carpatilor, judetul Bra┼čov este inima turistica a Romaniei si reprezinta cel mai important pol economic si cultural, centru al oamenilor de afaceri romani si straini, oferind cu generozitate conditii dintre cele mai favorabile pentru intalniri ori distractie.   
Web: judbrasov.ro
.
Harta interactiva
harta interactiva
Curs valutar
Trafic.ro