BrasovTourism.eu

Portal de informare si promovare turistica

Strategii turism

Targuri turism

Adrese utile

Acte constitutive

Cazare Brasov

Premierul Tăriceanu, impresionat de investiţiile administraţiei judeţene

Premierul Călin Popescu-Tăriceanu a făcut o vizită oficială la Braşov. Şeful Executivului a fost întâmpinat de preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, de vicepreşedintele CJ Otilian Neagoe şi prefectul judeţului, Emil Niţă, de parlamentari şi de numeroase oficialităţi locale. El a fost invitat să vadă câteva investiţii importante pe care Consiliul Judeţean le derulează în municipiul Braşov şi impresiile sale au fost dintre cele mai bune. Prima oprire a fost la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, unde sunt în desfăşurare ample lucrări de renovare şi modernizare. Acestea se realizează cu fonduri alocate de Consiliul Judeţean, la care s-au adăugat finanţări alocate de Guvernul României şi sume venite de la Ministerul Sănătăţii. Premierul a fost întâmpinat de managerul unităţii spitaliceşti, Mariana Rusu, alături de care a vizitat noua intrare în spital, ambulatoriul integrat şi câteva saloane modernizate. Investiţiile vor aduce Spitalul Judeţean la condiţiile europene de cazare şi de acces al pacienţilor la investigare şi tratament în toate cazurile de urgenţă, a precizat Mariana Rusu. „Noua intrare în spital este făcută în conformitate cu normele europene, astfel ca aparţinătorii şi toată partea nemedicală să nu interfereze cu circuitul medical. Intrarea este prevăzută cu un lift care merge până la ultimul etaj, astfel că circuitul medical este complet izolat faţă de cel particular. De astăzi (ieri – n.r.) începe să funcţioneze ambulatoriul integrat, care oferă pentru toţi cetăţenii din Braşov şi din judeţele Covasna şi Harghita condiţii de investigare la cel mai înalt nivel. Aparatura care a fost achiziţionată în cursul ultimilor doi ani, are o valoare de două milioane de euro. Ea este funcţională în acest moment, singura excepţie fiind angiograful, care a fost primit acum două săptămâni şi care va fi montat în perioada următoare. Deocamdată spaţiul pentru angiograf şi pentru unitatea de terapie intensivă coronarieni este în construcţie. De asemenea, am făcut eficientizarea termică a întregului spital. Toate geamurile au fost înlocuite, iar ţevile de încălzire au fost schimbate şi ele în totalitate”, a explicat managerul unităţii spitaliceşti. Premierul a aflat că această investiţie a început în aprilie 2008 şi se va termina pe 28 noiembrie, practic în timp record. Spitalul dispune acum de materialele sanitare impuse de normele europene, iar partea renovată se constituie într-o unitate modernă, care poate fi evaluată la nivelul de competenţă II A, ceea ce înseamnă spital judeţean clinic de urgenţă. „S-a lucrat în şase luni şi jumătate, în loc de trei ani, ceea ce este o performanţă.Constructorii, care sunt braşoveni, şi-au dat tot interesul ca lucrurile să iasă bine. Pentru anul viitor ne propunem să continuăm investiţiile cu aripa lungă a spitalului. În această etapă vor fi modernizate blocul operator şi secţia de terapie intensivă”, a mai precizat Mariana Rusu.

Tăriceanu, încântat de condiţiile din Spitalul Judeţean

Premierul a văzut computerul tomograf şi a aruncat o privire prin cabinetele medicale ale ambulatoriului integrat. Apoi a vizitat saloanele modernizate, rezervele şi camerele de gardă din aripa mică a Spitalului Judeţean, dar şi depozitele de materiale sanitare amenajate în conformitate cu standardele cerute de Uniunea Europeană. Saloanele dispun de toate dotările moderne: plasme TV, aer condiţionat, grupuri sanitare separate la ieşire. În fiecare există un sistem de alarmă care poate fi declanşat de un bolnav dacă i se face rău. Premierul a avut numai cuvinte de laudă faţă de aceste investiţii. El a felicitat conducerea spitalului şi pe cea a Consiliului Judeţean pentru tot ce au realizat. „Ceea ce văd aici este la un nivel mai ridicat faţă de ceea ce există în Occident. Este ultimul răcnet în materie de dotări. Nivelul echipamentelor, amenajărilor şi dotărilor este de ultimă oră. Nu-mi pare rău când dăm bani de la guvern şi vedem asemenea realizări”, a exclamat primul ministru. El a făcut o recomandare conducerii spitalului, sugerând necesitatea montării de termostate la calorifere, pentru reglarea confortului termic al pacienţilor şi împlicit a consumului. Călin Popescu-Tăriceanu şi-a făcut timp să discute cu mai mulţi medici care i-au povestit despre condiţiile în care şi-au desfăşurat activitatea până acum. Aceştia au admis că la începutul lucrărilor au avut unele rezerve, deoarece nu întrevedeau ceea ce se va realiza, însă acum sunt încântaţi şi mândri de tot ce s-a făcut. Premierul s-a interesat şi despre Facultatea de Medicină din Braşov, fiind bucuros că afle că tinerii îşi îndreaptă încă atenţia spre acest domeniu. Tăriceanu a amintit faptul că Braşovul va avea în viitor un spital cu totul nou. Ministerul Sănătăţii a planificat construirea a douăzeci de astfel de spitale în întreaga ţară. Din păcate, procedurile sunt îngreunate de contestarea licitaţiilor. Pentru Braşov este prevăzută o unitate cu 462 de paturi, care se va finaliza în patru ani de la semnarea contractului, investiţia fiind cifrată la 80 de milioane de euro.

„Agrement” de două milioane de euro

A doua oprire din periplul premierului la Braşov a fost pe aleea de sub Tâmpa, la complexul „Agrement”. Aici, investiţiile au fost realizate exclusiv cu fonduri din bugetul judeţean, iar rezultatul este remarcabil. Dintr-o clădire ajunsă în pragul prăbuşirii, devastată şi lăsată de izbelişte timp de 18 ani, „Agrementul” a ajuns un complex ultramodern, care va oferi braşovenilor cele mai bune facilităţi pentru petrecerea timpului liber: teren de sport, piscină, vestiare, săli pentru activităţi sportive şi terase la toate etajele. Lucrările au fost complexe. S-a început cu consolidarea clădirii. S-au făcut reamenajări şi recompartimentări, astfel încât complexul să fie refuncţionalizat. S-a trecut apoi la modernizarea completă a instalaţiilor electrice, sanitare, de aerisire şi ventilaţie, de apă, canalizare şi iluminat, s-a refăcut complet piscina, dotată cu toate filtrele necesare după normele europene de protecţie a sănătăţii şi a siguranţei publicului. Apoi s-a reamenajat spaţiul fostului patinoar, care a fost acoperit cu sol sintetic PVC-tartan şi i s-a dat funcţiunea de teren de minifotbal şi handbal. S-au construit gradene speciale pentru public, s-au amenajat vestiarele, un spaţiu pentru un cabinet medical, precum şi o sală de sport de dimensiuni mai reduse pentru practicarea tenisului, voleiului şi baschetului pe timp de iarnă. Urmează ca anul viitor autorităţile judeţene să stabilească modul în care va fi exploatat acest complex. Aici va exista şi o popicărie, urmând să se amenajeze o sală printr-o extindere ce va fi făcută sub teren. Investiţia a fost posibilă printr-un împrumut accesat de Consiliul Judeţean. Licitaţia a fost făcută în 2006, lucrările au început în primul trimestru din 2007 şi costul lor a ajuns la aproximativ două milioane de euro. Primul ministru a fost uimit să afle că această construcţie nu este nouă, ci realizată pe o structură ridicată în anii ’70.

Premierul, primul vizitator al Bastionului Postăvarilor

Cel de-al treilea popas al premierului Tăriceanu a fost la Bastionul Postăvarilor, ultimul monument care mai rămăsese de restaurat de către Consiliul Judeţean pe latura sud-estică a Cetăţii Braşovului. Şi aici lucrările s-au încheiat. Primul ministru a fost interesat de istoria bastionului, toate informaţiile fiindu-i oferite de către Radu Ştefănescu, directorul Muzeului Judeţean de Istorie Braşov. Practic, şeful Guvernului a fost primul vizitator al Bastionului Postăvarilor, el primind la intrare biletul cu numărul 1. Tăriceanu a dorit să afle câte bresle existau la Braşov. „Erau mai bine 40 de bresle. Conform uzanţelor medievale, toate elementele de fortificaţie erau încredinţate spre întreţinere şi apărare breslelor. În cazul acestei fortificaţii, iniţial a fost a aurarilor, până la 1641, când a fost cedată postăvarilor, rămânând cu acest nume până astăzi. În secolele XVII-XVIII, Braşovul avea în jur de 10-12 mii de locuitori. Era un puternic centru de producţie meşteşugărească şi de comerţ, făcând legătura nu doar între Transilvania, Ţara Românească şi Moldova, ci şi între sudul Balcanilor şi Europa Centrală”, a spus Radu Ştefănescu. Investiţiile de la Bastionul Postăvarilor au vizat în primul rând amenajările interioare. S-au refăcut galeriile de lemn pe structura iniţială şi în mijloc s-a construit o confecţie metalică menită să ajute la funcţionalizarea acestui obiectiv. Spaţiul va putea găzdui anumite expoziţii şi diverse evenimente. Lucrările au inclus şi amenajările exterioare, accesul dispre aleea de sub Tâmpa făcându-se pe o scară foarte frumoasă. Intrarea propriu-zisă în bastion se face printr-o uşă specială, realizată în tenta epocii medievale. Obiectivul va fi dat spre administrare Muzeului Judeţean de Istorie. Lucrările de aici au costat 500.000 de euro. Premierul a urcat pe scara metalică până la ultimul nivel al bastionului. El a opinat că ar trebui găsită o modalitate pentru realizarea unui acoperiş, astfel încât monumentul să poată fi ferit de intemperii. Preşedintele Consiliului Judeţean a menţionat că în momentul de faţă fortificaţiile Cetăţii Braşovului sunt restaurate în totalitate şi introduse în circuitul turistic. Această amplă investiţie a început în 2002.

Cu trenul de epocă, la Râşnov

Cea mai incintantă parte a vizitei premierului României a fost călătoria pe ruta Braşov – Râşnov cu trenul de epocă „Dracula Expres” – o altă realizare a Consiliului Judeţean. Călin Popescu-Tăriceanu a fost întâmpinat pe peronul Gării Braşov de inginerul Radu Bellu, specialist şi istoric al căilor ferate, cel care i-a spus povestea trenului. Oaspetele nu a rezistat tentaţiei şi s-a suit în locomotiva cu aburi Pacific 231065, construită la uzinele Maffai din Germania, în anul 1922, care şi acum se prezintă în condiţii foarte bune. Ea este un unicat la nivel european, după cum i-a explicat Radu Bellu. Tăriceanu a aflat cu surprindere că o altă locomotivă de acest gen nu mai există în ţară şi că din totalul de 5.800 de locomotive cu aburi pe care le-au avut Căile Ferate Române, mai există doar 111. El a stat de vorbă cu mecanicii şi s-a interesat de modul cum funcţionează locomotiva. „Locomotiva Pacific este o piesă nu numai istorică, dar şi de mare performanţă tehnică. La vremea ei era cea mai rapidă şi mai performantă locomotivă. Îmi pare rău că celelalte au fost distruse. Din păcate, n-a existat suficientă grijă pentru păstrarea patrimoniului tehnic al României”, a remarcat premierul. Apoi, primul ministru a luat loc în vagonul-salon, construit în 1934 pentru regele Carol al II-lea. Respectivul vagon include un salon pentru servirea mesei, cuşete pentru dormit şi chiar o instalaţie de baie cu cadă şi cu toate cele necesare pentru igiena personală a călătorilor de lux. Trebuie spus că cel de-al doilea vagon din componenţa trenului a fost fabricat în 1924, în Italia, iar ultimul vagon a funcţionat în perioada interbelică, în trenurile Pullman Orient Expres, pe relaţia Bucureşti – Paris. După o călătorie care a durat 25 de minute, premierul a ajuns la Râşnov. Pe peron, a fost primit cu pâine şi sare de primarul oraşului, Adrian Veştea, şi de numeroşi localnici. Printre ei, şi câteva cunoştinţe ale lui Călin Popescu-Tăriceanu, cu care primul ministru s-a întreţinut amical, preţ de câteva minute.

« Inapoi