Portal de informare si promovare turistica
Strategii turism
Targuri turism
Adrese utile
Acte constitutive
» Tara Fagarasului
Ţara Făgăraşului
Å¢ara FăgăraÅŸului este una din cele mai vechi ÅŸi importante zone de locuire compactă românească din Transilvania. Ea face parte din salba de "ţări" româneÅŸti subcarpatine, care au asigurat intrarea în istorie a poporului român. Situată în centrul teritoriului de locuire românească, Å¢ara FăgăraÅŸului a deÅ£inut un loc corespunzător în istoria societăţii medievale româneÅŸti.
Obiceiuri de iarna din Tara Fagarasului
Ceata de feciori
Cel mai cunoscut obicei din Å¢ara FãgãraÅŸului, ceata de feciori, dateazã din moÅŸi strãmoÅŸi ÅŸi este de multe ori singurul care se mai pãstreazã cu sfinÅ£enie în satele din zonã. Ceata de feciori este compusã din tineri cu stagiul militar satisfãcut, în majoritatea satelor din Å¢ara FãgãraÅŸului. AceÅŸtia aleg o gazdã, care de cele mai multe ori este casa unui fecior care face parte din ceatã. Tinerii se adunã la gazdã pentru prima datã pe 6 decembrie, chiar în ziua de Sfântul Nicolae, când se stabileÅŸte ce funcÅ£ie are în ceatã fiecare fecior.
Când ceata este la gazdã, steagul se arboreazã fie la podul casei, fie la poartã, înãlÅ£at pe o prãjinã foarte înaltã. Cei care nu fac parte din ceatã au dreptul, dacã sunt în stare, sã „fure” steagul (îl pot smulge din mâna stegarului sau a celui care îl joacã). Dacă reuÅŸeÅŸte sã fugã cu el fãrã a fi prins pânã la cârciuma satului, înseamnã cã a câÅŸtigat, ÅŸi în acest caz ceata trebuie sã rãscumpere steagul, plãtind atâta bãuturã cât cere învingãtorul (de obicei 10-20 litri de vin sau 5-10 litri de rachiu).
Este o mare ruÅŸine pentru ceatã dacă i se furã steagul, pentru cã acesta trebuie pãzit cu cea mai mare atenÅ£ie. Obiceiul steagului nu mai este pãstrat decât în foarte puÅ£ine sate din Å¢ara FãgãraÅŸului.
Colindatul
Pentru ca feciorii sã poată pleca la colindat trebuie sã tocmeascã lãutari. Lãutarii se tocmesc din timp, iar dacã nu existã lãutari în sat, ei sunt aduÅŸi din alte localitãÅ£i ÅŸi nu vin decât în Ajun de Crãciun. De obicei se angajeazã unul sau doi muzicanÅ£i (unul neapãrat cu clarinetul). În ultima vreme se tocmeÅŸte chiar o formaÅ£ie de lãutari, compusã din 3-5 persoane (clarinet, vioarã, trâmbiÅ£ã, tobã), dupã cum se gãseÅŸte ÅŸi dupã cât doresc feciorii sã cheltuiascã. Lãutarii stau la gazdã, mãnâncã ÅŸi beau împreunã cu ceata.
Jocul cetei
Tot în prima zi a sãrbãtorii NaÅŸterii Domnului, cetaÅŸii merg la bisericã îmbrãcaÅ£i în costum naÅ£ional, unde îi colindã pe credincioÅŸii veniÅ£i la slujbã.
Portul cetaÅŸilor
Feciorii din ceatã se îmbracã cu portul popular specific iernii, format din: cioareci, cãmaÅŸã, pieptar, hainã (recãl) ÅŸi cizme. Pe cap poatã o cãciulã, care în majoritatea satelor este împodobitã cu o „vâstrã“. Vâstra era confecÅ£ionatã pe vremuri în fiecare an de fetele din ceatã din flori artificiale, pene de pãun, busuioc ÅŸi oglinzi.
Acum,feciorii poartã vâstrele confecÅ£ionate de mamele ÅŸi chiar bunicile lor.
Viflaimul
În ajun de Crãciun, localnicii din cea mai mare parte a Å¢ãrii FãgãraÅŸului aÅŸteaptã colindul cu Viflaimul, un alt obicei specific zonei ÅŸi pãstrat de copii. Cel mai bine este pãstrat acest obicei în satul Voivodeni.
Viflaimul este o bisericã în miniaturã, realizatã în totalitate din lemn ÅŸi acoperitã cu crengi de brad, hârtie coloratã ÅŸi foarte multe iconiÅ£e.
În ziua de Ajun, copiii se adunã în capãtul satului, merg din casã în casã ÅŸi dau „Bunã DimineaÅ£a la MoÅŸ Ajun”.
Steaua
Steaua este un alt obicei vechi practicat de copii. AceÅŸtia merg la colindat purtând cu ei o stea confecÅ£ionatã din lemn, hârtie creponatã, oglinzi ÅŸi iconiÅ£e. Acest obicei vrea sã aminteascã de steaua care a vestit naÅŸterea lui Iisus ÅŸi i-a cãlãuzit pe cei trei magi. Cântecele despre stea provin din surse diferite: unele din literatura bizantinã ortodoxã, altele din literatura latinã medievalã a Bisericii Catolice ÅŸi multe din ele chiar din tradiÅ£iile locale.
Irozii
Este un obicei popular, dar în acelaÅŸi timp este ÅŸi o piesã de teatru în care este simbolizatã venirea crailor de la Rãsãrit care sunt cãlãuziÅ£i de o stea, la locul NaÅŸterii Domnului. Piesa de teatru este pusã în scenã în cea mai mare parte în biserici. Actorii sunt copiii, care au diferite roluri. Unul este împãratul Irod, alÅ£i trei copii sunt magii, unul este ciobanul, iar alt copil este un ostaÅŸ.
Aceastã piesã pune în evidenÅ£ã ÅŸi momentul când împãratul Irod dã ordin ostaÅŸilor sãi sã fie omorâÅ£i toÅ£i copiii, cu speranÅ£a cã ÅŸi pruncul Iisus va fi ucis.
PluguÅŸorul
PluguÅŸorul copiilor este un obicei strãvechi, preluat din Moldova, legat de manifestãrile agrare ocazionate de întâmpinarea noului an. În ajunul Anului Nou cetele de copii intrã din casã în casã sã ureze bunãstare, purtând bice din care pocnesc, clopoÅ£ei, tãlãngi etc. Urarea este un lung poem în versuri care prezintã succesiunea muncilor agricole - de la aratul ogorului pânã la coptul colacilor. În zona noastrã, obiceiul este practicat numai de copii.
Sorcova
Obiceiul este pãstrat tot de copii, cu ocazia întâmpinãrii Anului Nou. Sorcova este purtatã de obicei de cãtre un bãiat, iar gazdelor li se adreseazã urãri de sãnãtate, belÅŸug ÅŸi prosperitate. Copilul face aceastã urare cu o ramurã de brad împodobitã cu betealã, hârtie creponatã ÅŸi nuci poleite.
La Boboteazã
Boboteaza este ultima sãrbãtoare de iarnã la care ceata mai îmbracã portul popular. Atunci cetaÅŸii, fete ÅŸi bãieÅ£i, participã la slujba religioasã, care în cele mai multe sate din zonã este oficiatã pe marginea râului ÅŸi nu în bisericã. Atunci preotul sfinÅ£eÅŸte apa ÅŸi în unele localitãÅ£i aruncã crucea în râu, pentru a fi recuperatã de feciori. În seara de Boboteazã tinerii merg pentru ultima oarã la joc, pentru cã în seara de Sfântul Ion petrecerea este rezervatã „însuraÅ£ilor“.
FoÅŸnicul
În satele sãseÅŸti din Å¢ara FãgãraÅŸului, „FoÅŸnicul“ sau „Balul ÎnsuraÅ£ilor“ este obiceiul popular care încheie seria sãrbãtorilor de iarnã. Acesta este de fapt o petrecere a întregii localitãÅ£i la care merg doar cuplurile cãsãtorite, îmbrãcate obligatoriu în costume populare. Sãtenii duc cu ei mâncare ÅŸi bãuturã, pe care o împart între ei, danseazã ÅŸi se distreazã pânã la ziuã. FoÅŸnicul este organizat în jurul zile de 24 ianuarie ÅŸi simbolizeazã bucuria unirii lui Cuza. Din acest motiv, în unele sate, la ora 12.00 noaptea se joacã Hora Unirii. Obiceiul mai este acum practicat în fiecare an la Crihalma, Cuciulata, BãrcuÅ£ ÅŸi alte câteva sate în care au locuit saÅŸi.
Obiective turistice
Obiective turistice:
Cetatea FăgăraÅŸ - construcÅ£ia a început la sfârÅŸitul secolului XIV, pe locul unei cetăţi de pământ din secolul XII. Este transformată în castel fortificat în secolul XVI, devenind reÅŸedinţă princiară din secolul XVII. În rolul său de centru, cetatea a stimulat dezvoltarea breslelor, în special cea a tăbăcarilor ÅŸi a olarilor. A devenit, de asemenea, ÅŸi un important centru politic ÅŸi social, unde sărbătorile ÅŸi petrecerile erau frecvente. A funcÅ£ionat, în principal, ca loc de reÅŸedinţă pentru proprietarii ei – prinÅ£i ÅŸi demnitari – fiind, în sec. al XVII-lea, o reÅŸedinţă luxoasă. Din păcate, prea puÅ£in din farmecul său de odinioară se mai păstrează astăzi, în mare parte pentru că a fost dezbrăcat de toate elementele de decoraÅ£ie ÅŸi golit de toată mobila valoroasă atunci când a fost transformată în garnizoană militară în sec. al XVIII-lea.
Structura masivă de cărămidă include 80 de încăperi ÅŸi este ÅŸi acum înconjurată de un ÅŸanÅ£ lat, legat printr-un canal secret de râul Olt.
În timpul primei perioade comuniste, Cetatea FăgăraÅŸului a fost transformată în închisoare pentru deÅ£inuÅ£i politici, regimul înscriind FăgăraÅŸul în ÅŸirul închisorilor „Gulagului românesc”. SpaÅ£iul din interiorul cetăţii nu mai este ocupat decât de o platformă de spânzurătoare în centru, ÅŸi de muzeu ÅŸi bibliotecă.
Muzeul Ţării FăgăraÅŸului expune o modestă colecÅ£ie arheologică care include artefacte romane, arme medievale, ceramică, piele ÅŸi Å£esături, rezultate ale meÅŸteÅŸugurilor artistice ÅŸi tradiÅ£ionale practicate în această zonă. Muzeul mai găzduieÅŸte ÅŸi o frumoasă colecÅ£ie de icoane pe sticlă.
ORAR:
Luni – Vineri: 8:00 – 18:00
Vara: Sâmbăta, Duminica: 9:00 – 17:00
Iarna: Sâmbăta, Duminica: 9:00 – 15:00
Monumente istorice:
† Biserica ortodoxă Sf. Treime – str. Codru DrăguÅŸanu, nr. 7 (monument istoric)
† Biserica romano-catolică ÅŸi † Mănăstirea Franciscanilor Sf. Treime (monument istoric) (Pater) – str. V. Alecsandri, nr.1
Aici se află două ceasuri de soare care indică orele de la 8 la 15. Această biserică este trecută în lista monumentelor de arhitectură.
Fosta prefectură, azi primărie
Str. Doamna Stanca nr. 30
Datează din sec. XIX
Casa dr. Giurca – azi Casa Căsătoriilor
Piaţa Mihai Viteazu nr. 2
Datează de la începutul sec. XX
Åžcoala Normală – azi Cercul Militar
Str. Tăbăcari nr. 13
Datează din sec. XIX
† Biserica reformată
Bd. Unirii nr. 17
A fost construită în anul 1712, după ce vechea biserică, aflată în perimetrul actualului centru al oraÅŸului, a fost distrusă. La intrarea în biserică se găsesc două valoroase coloane, angajate, provenite de la vechiul edificiu de cult. În interior se găsesc un amvon cu o frumoasă decoraÅ£ie sculptată în piatră ÅŸi o orgă.
† Biserica ortodoxă Sf. Ierarh Nicolae – Brâncoveanu
Str. T. Vladimirescu, nr. 16
Monumentul de arhitectură, ctitorit de Constantin Brâncoveanu, este cel mai vechi dintre edificiile de cult rămase în picioare în oraÅŸ.
Casa memorială Inochenţie Micu
Str. Tudor Vladimirescu Nr. 35
A fost construită în 1727
Aproape de Biserica Sfântul Nicolae se află clădirea – declarată ÅŸi ea monument de arhitectură, considerată în tradiÅ£ia locală ca locuinţă la FăgăraÅŸ a lui InochenÅ£ie Micu – autor al primului program ÅŸi martir al luptei naÅ£ionale a românilor transilvăneni.
Statui:
Statuia lui Badea CârÅ£an
Amplasată alături de Casa de cultură, opera sculptorului Vasile Blendea, omagiază pe foarte cunoscutul cioban călător din CârÅ£iÅŸoara FăgăraÅŸului. De numele lui sunt legate episoadele luptei pentru dreptate ÅŸi unitate a poporului nostru la sfârÅŸitul secolului al XIX-lea ÅŸi începutul secolului XX. Este cunoscut, de asemenea, ÅŸi faptul că Badea CârÅ£an a adus în repetate rânduri un mare număr de cărÅ£i pentru fraÅ£ii săi din satele făgărăşene. Arestat ÅŸi închis de mai multe ori, i s-au confiscat ÅŸi cărÅ£ile purtate cu mare greutate peste munte, în desaga de care era nedespărÅ£it. A murit în 1911 ÅŸi a fost înmormântat la Sinaia.
Statuia Doamnei Stanca
Statuia este amplasată în faÅ£a laturii de S-E a cetăţii, datează din secolul XX.
Străjuind cetatea, de care au fost legate multe din suferinÅ£ele primului domn român unificator, statuia Doamnei Stanca – operă a sculptorului Spiridon Georgescu – a fost dezvelită în anul 1938, ca urmare a iniÅ£iativei lui Nicolae Iorga.
Alte biserici din Făgăraş:
† Biserica evanghelică (PiaÅ£a Republicii) – Actuala biserică a fost ridicată în anii 1842-1843, după ce edificiile anterioare au fost ÅŸi ele, rând pe rând, distruse în incendii. După ce în 1753 a ars vechea biserică, avea să se ridice un alt edificiu din cărămidă. Aici s-a descoperit o foarte valoroasă biblie, tipărită în limba germană în 1544. La intrarea în biserică se află trei monumente funerare din prima jumătate a secolului al XIX-lea, pe care sunt cioplite însemnele breslelor tăbăcarilor ÅŸi rotarilor. Biserica este prevazută cu orgă.
† Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului – (Cimitir) str. Macului, nr.4
† Biserica ortodoxă Sf. Trei Ierarhi – (Combinat) – str. Plopului, nr.1
† Biserica ortodoxă Sf. Ioan Botezătorul – (Catedrala) – str.Bd-ul Unirii, nr.1
† Biserica ortodoxă Sf. Ioan Botezătorul - (GalaÅ£i) – str. Gheorghe Doja, nr.72
† Biserica ortodoxă Sf. Doctori fără de arginÅ£i Cosma ÅŸi Damian – (Spital) – str. D-na Stanca, nr.20
† Biserica ortodoxă Sf. Ev. Ioan – (Seminar) – str. N. Bălcescu, nr.20
† Biserica ortodoxă „ÎnălÅ£area Domnului“ (Armata) - str. T. Vladimirescu, nr.66
† Biserica Greco-Catolică Adormirea Maicii Domnului – str. Cimitirului, nr.1
Alte pensiuni din judet
Baruri Fagaras
Brasov
Castelul Fagaras
Informatii utile
Restaurante Fagaras
Traditii
Cauta
Contact
Galerie foto
Trafic.ro
Statistici